Scurtă istorie
În anul 1688, frații Constantin și Șerban Cantacuzino înființează Școala de la Sfântul Sava, iar în 1694 domnitorul Constantin Brâncoveanu transformă aceasta școală în Academia Domnească Sfântul Sava.
În anul 1776, domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti reorganizează Academia şi ridică o nouă clădire tot la Sf. Sava. Studiile în cadrul Academiei erau organizate în 5 cicluri, fiecare dintre ele cu durata de 3 ani. Primul ciclu de trei ani era dedicat studiului gramaticii limbilor greacă și latină. Următorul a fost dedicat studiului literaturii clasice grecești și latine. În cel de-al treilea ciclu, studenții au studiat poetică, retorică, etica lui Aristotel, limbile italiană și franceză. În cel de-al patrulea ciclu s-au predat aritmetică și geometrie, precum și istorie sau geografie. Ultimul ciclu a fost dedicat studiului filozofiei și de astronomiei.
La data de 4/16 iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza emitea decretul de înfiinţare al Universitǎţii din Bucureşti, reunind într-o singurǎ instituţie cele trei facultǎţi care existau deja: Facultatea de Drept, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Ştiinţe. În 1818, Vodă Caragea dispune scoaterea Academiei Domnești de sub tutelă bisericească, aceasta fiind reorganizată sub numele de Școala Națională Sfântul Sava, numindu-l în fruntea instituției pe cărturarul Gheorghe Lazăr, care rânduiește prima școala academică de științe filosofice și matematici, în limba română.
În perioada 1916 – 1918, din cauza ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă.
În 1944, începe un lung proces de epurare a corpului universitar, caracterizat prin abuzuri şi represalii din partea noilor autorităţi aflate în orbita partidului comunist. Patru ani mai târziu, în 1948, este promulgată Legea de Reformă a învăţământului și are loc grefarea modelului sovietic de învăţământ superior. Drept consecință, începe ampla reorganizare a Universităţii din Bucureşti: Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate. Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
În 1989, în urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi, Universitatea din Bucureşti dispune de numai 6 facultăţi, cu 8000 de studenţi. Imediat după căderea comunismului, începe procesul de renaştere a Universităţii din Bucureşti: se creează noi facultăţi, se reorganizează radical învăţământul, se înfiinţează noi catedre şi centre de cercetare și se măreşte semnificativ numărul de studenţi. Se remarcă în special creşterea spectaculoasă a contactelor şi colaborărilor internaţionale ale Universităţii din Bucureşti.
- 1694
- 1776
- 1818
- 1832
- 1850
- 1854
- 1855
- 1857
- 1859
- 1863
- 1864
- 1869
- 1884
- 1898
- 1906
- 1908
- 1913
- 1914
- 1916
- 1919
- 1921
- 1923
- 1924
- 1934
- 1941
- 1942
- 1944
- 1948
- 1975
- 1989
- 1990
- 1994
- 1996
- 1999
- 2000
- 2004
- 2013
1694Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, (1688-1714) fondează la Bucureşti Academia Princiară de la Sf. Sava, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, ilustru cărturar umanist cu studii la Padova.
Învăţământul se face în limba greacă.
- 1776
Domnitorul Ţării Româneşti Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reformează programa studiilor la Academia Sf. Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri de franceză şi italiană.
Între 1776 - 1779 se construiesc noi localuri pentru Academie.
- 1818
Cărturarul transilvănean Gheorghe Lazăr creează Şcoala de la Sfântul Sava, cu predare în limba română.
- 1832
În urma reformei şcolare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice.
- 1850
Reforma învăţământului, ocazie cu care sunt dezvoltate cursurile superioare cu caracter juridic şi ştiinţific de la Colegiul Naţional Sf. Sava.
- 1854
Prima promoţie de jurişti finalizeaza studiile.
- 1855
Carol Davila creează Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie.
- 1857
Se pune piatra fundamentală a Palatului Universităţii din Bucureşti.
1859Se înfiinţează Facultatea de Drept.
- 1863
Sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere.
1864 iul. 4 / 16Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866) înfiinţează Universitatea din Bucureşti, care reuneşte într-un singur corp Facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.
- 1869
Se creează Facultatea de Medicină prin transformarea Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie.
1884Crearea Facultăţii de Teologie, care este pusă din 1890, sub autoritatea Universităţii din Bucureşti.
- 1898
Înfiinţarea Seminarului Pedagogic Universitar, care continuă activitatea Şcolii Normale Superioare ce a funcţionat între anii 1890-1898.
- 1906
Crearea Institutului Geologic.
- 1908
Crearea Observatorului Astronomic.
- 1913
Crearea Institutului Electrotehnic Universitar.
- 1914
Crearea Institutului de Studii şi Cercetări privitoare la Europa de Sud-Est.
- 1916 – 1918
Datorită ocupaţiei străine, Universitatea din Bucureşti este închisă.
- 1919
Înfiinţarea Institutului Social Român.
- 1921
Înfiinţarea Facultăţii de Medicină Veterinară, continuatoarea Şcolii Veterinare fondate în 1861. Fondarea Institutului de Seruri şi Vaccinuri.
- 1923
Crearea Facultăţii de Farmacie, care devine a şaptea facultate a Universităţii din Bucureşti.
- 1924
Crearea Institutului Medico-Legal Mina Minovici.
1934 – 1936Construirea Palatului Facultăţii de Drept.
1941Se creează Institutul de Statistică şi Actuariat.
- 1942
Promulgarea Legii învăţământului superior, cel mai modern act legislativ din acest domeniu.
- 1944
Crearea Institutului de Cercetări Geografice al României.
Declanşarea procesului de epurare a corpului universitar după 23 august, caracterizat prin abuzuri şi represalii din partea noilor autorităţi aflate în orbita partidului comunist.
- 1948
Promulgarea Legii de Reformă a învăţământului, grefarea modelului sovietic de învăţământ superior.
Amplă reorganizare a Universităţii din Bucureşti. Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate.
Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
1975O serie de institute de cercetare sunt integrate Universităţii din Bucureşti.
- 1989
Universitatea din Bucureşti dispunea de numai 6 facultăţi, cu 8000 de studenţi, în urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi.
1990Debutul unui proces de renaştere a Universităţii din Bucureşti.
Se creează noi facultăţi, se reorganizează radical învăţământul, se înfiinţează noi catedre şi centre de cercetare, se măreşte semnificativ numărul de studenţi.
Creşterea spectaculoasă a contactelor şi colaborărilor internaţionale ale Universităţii din Bucureşti.
- 1994
300 de ani de la înfiinţarea Academiei Domneşti şi 130 de ani de la întemeierea structurilor moderne ale Universităţii din Bucureşti.
1996Se adoptă Carta Universităţii din Bucureşti.
- 1999
Se adoptă Planul Strategic al Universităţii din Bucureşti.
- 2000
Universitatea din Bucureşti are un număr de 18 facultăţi cu un număr de peste 20.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.
2004Se înfiinţează cea de a 19-a facultate - Facultatea de Administraţie şi Afaceri.
Universitatea din Bucureşti are peste 30.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.
- 2013
Se lansează Institutul Confucius, organizaţie non-profit creată ȋn parteneriat cu Universitatea de Studii Politice și Juridice din Beijing, China.
