Facultăţile Universităţii din Bucureşti

Facultatea de Administrație și Afaceri este o structură universitară care funcționează în cadrul Universității din București din anul 2004. Facultatea a luat ființă prin transformarea Departamentului de Administrație Publică din cadrul Universității în Facultate, Departament care a fost înființat în anul 2000.

Pe parcursul celor 13 ani de existență, Facultatea de Administrație și Afaceri s-a dezvoltat permanent și a devenit o structură universitară solidă și performantă în toate domeniile activității sale. Au fost înființate pe rând trei direcții de studii – Administrație publică, Administrarea Afacerilor și Marketing, iar în cadrul primelor două au fost înființate șapte programe de studii universitare de master.

Componentă a Universității din București, Facultatea de Biologie s-a constituit treptat ca o platformă mixtă, de formare și perfecționare a resursei umane și de cercetare fundamentală și aplicată în domeniile biologiei și științei mediului, permițând investigarea sistemelor biologice de la nivel molecular și celular, la nivel individual și al sistemelor ecologice.

În Universitatea din București, chimia a fost inclusă în primul plan de învățământ, aprobat ca urmare a decretului de înființare a universității, semnat în anul 1864 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

În anul 1925, s-a înființat Institutul de Chimie Teoretică din cadrul Universității din București. Din anul 1948, acesta devine sediul Facultății de Chimie, înființată ca urmare a reformei învățământului, ca facultate de sine stătătoare prin desprinderea din Facultatea de Științe.

Astăzi, Facultatea de Chimie este constituită din patru departamente și opt centre de cercetare în care se desfășoară o bogată activitate de cercetare pe bază de contracte cu diferiți beneficiari din țară și străinătate. Activitatea științifică a cadrelor didactice ale Facultății de Chimie este recunoscută pe plan național și internațional. Cadrele didactice ale facultății sunt autori ai unor capitole de carte sau cărți publicate în edituri de prestigiu din străinătate. Numeroase lucrări științifice elaborate în Facultatea de Chimie au fost distinse cu premii ale Academiei Române.

Facultatea de Drept este una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București. Creată la 25 noiembrie 1859, prin decret semnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Drept din București a premers cu cinci ani crearea Universității din București, înființată în anul 1864.

Structura activităților a fost adaptată la cele mai recente cerințe de modernizare a învățământului, cu particularitățile specifice domeniului juridic, s-au perfecționat planurile de învățământ, programele analitice ale disciplinelor, metodele de instruire.

Fondată în 1860, Facultatea de Filosofie este o instituție esențială a învățământului și culturii româneşti moderne și contemporane. În 1864, Facultatea de Filosofie a devenit facultate fondatoare a Universității din București, în urma decretului de înființare a acesteia emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Disciplina Fizică a existat în Universitatea din București încă de la înființarea acesteia, în anul 1864. Inițial, a existat Facultatea de Științe, apoi, din anul 1948, Facultatea de Matematică și Fizică. Anul 1962 este momentul în care, la rândul său, Facultatea de Matematică și Fizică se separă în Facultatea de Matematică-Mecanică și Facultatea de Fizică. Începând cu 1974, Facultatea de Fizică se mută în noul campus de la Măgurele.

Întreaga activitate didactică de formare-specializare și de cercetare științifică se desfășoară în cadrul celor patru departamente ale facultății, care dispun de un corp profesoral deosebit de valoros – atât în plan didactic, cât și științific – implicat, alături de mulți dintre studenți și doctoranzi, în programe de cercetare naționale și internaționale de prestigiu.

Prin crearea Universității din București (1864) s-au pus bazele instituționale ale cercetării și învățământului superior geografic din țara noastră. Înființarea unei catedre de geografie la Universitatea din București, prima de acest gen din țară, s-a realizat pe data de 18 martie 1899.

Legea din 4 noiembrie 1938 includea cele două catedre de geografie în cadrul Facultății de Științe și schimba denumirile lor în Catedra de Geografie Fizică a României și Catedra de Geografie Generală și Umană. Reforma Învățămîntului din 1948 a condus la crearea unor structuri noi, geografia fiind asociată cu istoria, până în 1950, când, despărțindu-se de aceasta din urmă, a devenit secție a Facultății de Geologie și Geografie a Universității din București. În 1986, prin unirea cu Facultatea de Biologie, ia naștere Facultatea de Biologie, Geografie și Geologie. În 1990, s-a constituit Facultatea de Geografie, cu statut autonom, gândit să asigure diversificarea, modernizarea și expansiunea pe multiple planuri a activității de instruire și de cercetare în domeniul geografiei.

Facultatea de Geografie este structurată în patru departamente astfel: Geomorfologie – Pedologie – Geomatică, Geografie Umană și Economică, Meteorologie – Hidrologie și Geografie Regională și Mediu.

Facultate unică în ţară, Facultatea de Geologie și Geofizică îşi are originea în trei facultăţi cu profil geologic şi geofizic organizate după Reforma învăţământului din 1948. Astăzi continuă tradițiile geologiei românești la un înalt nivel de abordare științifică și didactică, pe fondul modernizării și actualizării permanente. Organizarea actuală a facultăţii o putem data din 1990 și se caracterizează printr-o continuă dinamică, oferind absolvenților oportunități de carieră profesională, atât în industrie, cât și în domeniul științific și academic.

Studiile în domeniul istoriei la Universitatea din București datează încă de la crearea acesteia ca instituție de învățământ superior, prin decretul din 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Primele cursuri, organizate în cadrul Facultății de Litere, Drept și Filosofie, aveau ca temă studierea antichităților și a patrimoniului arheologic. Subiectele s-au multiplicat în timp, iar științele istorice au fost reprezentate mai bine de un secol în universitatea bucureșteană prin personalități majore ale culturii românești.

După 1990, programele facultății au devenit mai variate, atât la nivel de licență, cât și la nivel de masterat. La secția tradițională de Istorie s-au adăugat specializările Istoria Artei și Relații Internaționale și Studii Europene. Studiile de master s-au dezvoltat continuu, iar în 2008 au fost acreditate nouă direcţii de master în sistemul Bologna. În ciclul al treilea studiile sunt organizate în cadrul Şcolii doctorale.

Prima facultate de jurnalism și ştiinţe ale comunicării din România, înfiinţată după 1989, FJSC este recunoscută pe plan naţional şi internaţional drept un spaţiu al formării profesionale la cele mai înalte standarde. Facultatea pregăteşte profesionişti pentru instituţiile mass-media (presă, radio, televiziune, agenţii de presă), agenţii de publicitate şi de relaţii publice, departamente de comunicare.

Cei 150 de ani de istorie a Universității din București sunt, totodată, o istorie mereu ascendentă a predării limbilor și literaturilor străine.

Ultima jumătate de secol, până în zilele noastre, a înregistrat cea mai mare dezvoltare a învățământului de limbi străine la Universitatea din București. Trecând prin diferite forme organizatorice, învățarea limbilor străine a devenit o preocupare majoră în cadrul Universității, o condiţie esenţială de afirmare a tinerilor. Un inventar al tuturor limbilor care s-au predat, în diferite ranguri și periodicități, ridică numărul acestora la cifra impresionantă de 42 de limbi.

Astăzi, la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine se predau 33 de limbi.

Tradiția Facultății de Litere coincide cu istoria învățământului superior modern din București.

De la început, Facultatea de Litere a reprezentat un etalon științific al societății românești, numărând printre profesorii săi personalități culturale de prestigiu.

Această tradiție a unui corp profesoral de elită continuă și astăzi, ceea ce conferă Literelor bucureștene prestanță academică, realism, viziune și vizibilitate internațională.

În 1864, când s-a înființat Universitatea din București, una dintre cele trei facultăți ale ei era Facultatea de Științe fizice, matematice și naturale (ulterior devenită Facultatea de Științe), care din 1866 s-a scindat într-o secție de științe fizico-matematice și alta de științe fizico-naturale.

O cotitură în evoluţia facultăţii este marcată de venirea, ca profesori, a primilor doctori români în matematici de la Paris, în ordine: Spiru Haret, David Emmanuel, Constantin Gogu şi Nicolae Coculescu.

Perioada ultimilor 50 de ani este în primul rând aceea a formării unor şcoli matematice puternice, care au dus faima matematicii româneşti în lume. Gr. C. Moisil a fondat o şcoală de logică matematică şi a pus bazele informaticii româneşti, iar Miron Nicolescu a întemeiat o puternică şcoală de analiză. C. Drâmba şi Călin Popovici sunt continuatori marcanţi ai cercetărilor de astronomie în România. Ştefan Gheorghiţă este unul dintre membrii de seamă ai şcolii de mecanică.

Facultatea de Psihologie și Științele Educației este o unitate de învăţământ şi cercetare modernă şi reprezentativă, cu statut de lider naţional, în variate arii de specializare profesională şi ştiinţifică.

Misiunea facultății este de a contribui, prin programele de studii oferite, prin proiectele de cercetare-dezvoltare şi prin cele de responsabilitate socială, la formarea iniţială şi continuă a unor specialişti de înaltă calificare şi la avansarea cercetării ştiinţifice în domeniile psihologiei şi ştiinţelor educației, precum şi la dezvoltarea socială şi comunitară.

Această perspectivă presupune ca direcţii concrete de acţiune activităţi de formare şi dezvoltare profesională a studenţilor, activităţi de expertiză, consiliere şi cercetare, precum şi activităţi de suport şi servicii competente, de calitate, centrate pe persoană, în acord şi pentru dinamismul unei societăţi bazate pe cunoaştere şi competitivitate.

Dacă în 1906 sociologia figura ca disciplină în cadrul Facultății de Litere și Filosofie, în 1910 aceasta apare organizată sub forma unei specializări de sine stătătoare în cadrul Universității din București. Perioada interbelică este și perioada de maximă expansiune a cercetării și învățământului sociologic românesc.

În prezent, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială formează specialiști în științele sociale prin cele patru specializări ale sale, Sociologie, Resurse Umane, Antropologie și Asistență Socială. Facultatea a cunoscut o creștere explozivă în ultimii ani, în mod special prin dezvoltarea învățământului la nivel de master și doctorat.

Facultatea de Științe Politice a Universității din București (FSPUB), fondată în 1991 în ruptură explicită cu tradiția învățământului politic comunist, este instituția românească de profil cea mai bine conectată internațional și oferă studenților săi cel mai complex pachet de servicii educaționale din România. Facultatea sprijină multilingvismul și multiculturalitatea, oferind programe complete în limbi străine (engleză, franceză).

În anul 1991 a luat fiinţă Facultatea de Teologie Baptistă, având ca specializări teologia baptistă didactică şi teologia baptistă socială. Facultatea de Teologie Baptistă este o facultate a Universităţii din Bucureşti care pregăteşte şi echipează în spiritul credinţei creştine evanghelice tineri şi tinere pentru a se implica în viaţa bisericilor şi a societăţii contemporane.

Facultatea de Teologie Baptistă antrenează studenţii motivaţi în activitatea de cercetare ştiinţifică, având un rol important în realizarea de studii teoretice şi aplicative cu privire la aspectele sociale si religioase. Facultatea îşi propune să contribuie în mod consistent şi creativ la consolidarea culturală, socială şi etică, spirituală, a societăţii româneşti ca societate integrată în Uniunea Europeană, afirmând diversitatea culturală şi valorile civilizaţiei creştine, în particular a celor protestante, evanghelice.

Facultatea de Teologie Romano-Catolică și Asistență Socială a fost înființată în 1992. Din anul universitar 1994-1995 a devenit parte a Universității din București.

Facultatea de Teologie Romano-Catolică pregătește profesori de religie pentru învățământul gimnazial și liceal, cercetători în domeniul teologiei și asistenți sociali. Planul de învățământ a fost structurat în funcție de exigențele pregătirii profesorilor, îmbinând disciplinele teologice cu cele pedagogice. Pregătirea studenților pentru asistența socială se realizează printr-o diversitate de discipline sociale cu caracter teoretic și aplicativ: psihologie, sociologie, psihologie socială, dezvoltare umană, teorii în asistența socială, metodele asistenței sociale etc. La toate acestea, se adaugă practica de specialitate care asigură formarea unor abilități specifice de utilizare a pârghiilor asistenței sociale ca și a deprinderilor de a aplica valorile umaniste și creștine ale asistării persoanelor defavorizate.

După Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza au existat încercări ale unor ierarhi și ale Sinodului General al Bisericii Ortodoxe Române de a înființa o facultate de teologie; aceste încercări au făcut ca, în cele din urmă, deschiderea oficială a Facultății de Teologie sa aibă loc la data de 12 noiembrie 1881.

Astăzi, Facultatea de Teologie Ortodoxă funcționează în cadrul Universității din București și se află sub o dublă coordonare: a Bisericii Ortodoxe Române și a Ministerului Educației Naţionale. Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, în calitate de Arhiepiscop al Bucureștiului, conduce din punct de vedere bisericesc Facultatea de Teologie Ortodoxă. Structura de conducere, precum și cadrele didactice, funcționează cu binecuvântarea Preafericirii Sale.