Știați că…
- facultăţile de Medicină, Farmacie şi Medicină Veterinară au fost, iniţial, componente ale Universităţii din Bucureşti?
- în ședința Senatului Universității din 1 aprilie 1941 s-a discutat despre majorarea pensiei văduvei profesorului Nicolae Iorga?
- în ședința Senatului din 2 decembrie 1941 s-au stabilit norme speciale de examinare a studenților mobilizați (în război)?
- profesorii Universității făceau lobby? Într-una dintre ședințele Senatului (12 mai 1942) s-a decis ca o comisie formată din domnii rector Horia Hulubei, decan Gh. Brătianu și prof. V. Vâlcovici pentru a „interveni pe lângă govern pentru o dreaptă salarizare a profesorilor universitari.”
- ce cunoaștem acum sub numele de „Ghidul Studentului” era numit, în anii 1940, „Călăuza Studentului”?
- în anii 1940 se distribuiau studenților bilete gratuite de teatru de către următoarele instituții: Opera Română, Teatrul Național, Ateneul Român?
- în anii 1940, lucrarea de licență se putea susține în oricare perioadă a anului?
- în anul 1899, carnetul de student se numea „caiet de cursuri”? Pentru a trece anul, studentul trebuia să prezinte trimestrial carnetul pentru a îi fi notate prezențele și notele sale la toate disciplinele.
- în anul 1899, documentele necesare pentru înscrierea la Facultatea de Teologie erau certificatul de naștere („actul de naștere”), „actul de botez” și „actul cu studiile făcute”?
- în ședința Adunării Deputaților, Nicolae Iorga a adus în discuție răscumpărarea sabiei lui Constantin Brâncoveanu? „…un anticar din Paris posedă sabia lui Constantin Brâncoveanu, pe care o oferă cu suma de 1.500.000 de franci asupra căreia firește se poate discuta.”
- în anteproiectul de lege a învățământului din anul 1930, una dintre condițiile pentru a deveni profesor universitar era să fi făcut serviciul militar obligatoriu? Condiția arăta în felul următor: „Să fie cetățean român și să fi satisfăcut legile militare”.
- același proiect de lege nu permitea unui student să se înscrie la mai mult de două facultăți?
- dacă erau integraliști („în curent cu examenele”), studenții / studentele primeau masa la cantină „gratuit sau în schimbul unei plăți modeste”?
- în 1936, admiterea la Facultatea de Drept era constituită dintr-o probă scrisă și una orală din următoarele materii: Istoria românilor, economia politică și dreptul, logica și sociologia, traducerea unui text latin (Cicerone)?
- atunci când și-au depus înscrierea la concursul deschis în vederea ocupării catedrei de Filosofia istoriei și a culturii, Mircea Eliade și Constantin Noica au atașat un memoriu (în loc de CV)? Acesta conținea experiența profesională, studiile făcute și lucrări/opere publicate.
- cererea pentru înființarea unei catedre de limba engleză în cadrul Universității din București a fost făcută pentru prima oară la 14 mai 1946?
- meniul de la cantină din perioada 25 septembrie – 10 octombrie 1951 nu conținea, la micul dejun, decât ceai?
- Universitatea din București s-a numit, în perioada comunistă, Universitatea „C. I. Parhon” București?
- la 1864, Universitatea din București avea doar 3 facultăți? Acestea erau: Facultatea de Drept, Facultatea de Științe și Facultatea de Litere și Filosofie.
- în 1864, Universitatea din București avea doar 21 de profesori și 63 de studenți?
- primul rector al Universității din București a fost profesorul de drept Gheorghe Costaforu?
- facultatea de medicină a funcționat la început în cadrul Universității din București? Ea a început să funcționeze în anul universitar 1867-1868, durata studiilor era de 5 ani. Primul decan al Facultății de Medicină a fost George Polizu.
- în 1899 a fost promulgat Regulamentul pentru ordinea și disciplina studenților universitari? Conform acestuia, studenții puteau rămâne înmatriculați maximum 6 ani la teologie, drept, științe, litere și 8 ani la medicină. Fiecare student trebuia să aibă un caiet, unde se consemna prezența acestuia la cursuri sau seminarii, iar în caz de absență, nu erau primiți la examene. Sancțiunile pentru studenți erau următoarele: admonestare din partea decanului sau rectorului, interdicție provizorie de a participa la un curs sau mai multe, anularea dreptului de prezentare la o sesiune sau mai multe, excluderea din Universitate și sancțiunea cea mai înaltă, excluderea din toate Universitățile din țară.
- Palatul Universității a fost inaugurat la 14 decembrie 1869, adică la 5 ani după decretul prin care Al. I. Cuza aproba înființarea Universității din București? Acesta era împărțit de Universitate cu Biblioteca Centrală a Statului, Societatea Academică Română, Școala de Belle Arte, Pinacoteca și Senatul. Construcția corpurilor de clădire care vor completa clădirea ridicată între 1857-1869 a fost finalizată abia în 1928, sub coordonarea arhitectului Nicolae Ghika-Budești.
- conform Regulamentului Facultății de Litere și Filosofie din anul 1866, cursurile aveau durata de 3 ani, iar pentru obținerea licenței, un student avea de susținut 4 examene? Examenele erau următoarele: 1. limba latină, istoria literaturii latine, istoria universală antică; 2. filosofie, literatură elină, istoria literaturii eline, istoria universală modernă; 3. istoria filosofiei, literatura franceză, istoria românilor și a literaturii române, pedagogie și didactică; 4. teză din subiecte aparținând domeniului filosofiei, literaturii eline și literaturii latine. Același regulament prevedea prezența obligatorie a studenților la cursuri. Prin Regulamentul din 1891, licența se obținea pe baza unei probe orale și a susținerii unei teze. Apoi, prin Regulamentul din 1897, durata studiilor a urcat la 4 ani, iar examenul de licență era compus dintr-un examen scris și 2 examene orale.
- la Facultatea de Drept, conform Regulamentului din 1866, durata studiilor era de 4 ani, iar la Facultatea de Științe, de 3 ani?
- prima asociație studențească a fost Societatea studenților în medicină, creată în 1875? Au urmat Societatea studenților în teologie (1887), Societatea studenților de la litere și filosofie (1893), Societatea studenților în drept (1895), Societatea studenților de la Facultatea de Științe (1898).
- Şcoala Superioară de Litere şi-a deschis porţile pe 2/14 decembrie 1863, cu 9 studenţi?
- durata cursurilor la Facultatea de Litere şi Filosofie a fost iniţial de doi ani, însă din 1866 s-a trecut la trei ani?
- în timpul războiului, în decembrie 1916, odată cu ocupaţia germană, cursurile Universităţii din Bucureşti s-au închis, facultăţile reluându-şi activitatea în 1918.
- profesorul Gheorghe Costaforu, primul rector al Universităţii, a fost cel care l-a convins pe Alexandru Ghica, caimacamul Ţării Româneşti, să pună piatra fundamentală a clădirii în care a început să funcţioneze Universitatea, în octombrie 1857?