[languagelinks]

Alumnii Universităţii din Bucureşti

Horia-Roman Patapievici este scriitor, fizician, filosof și eseist. Debutul său ca eseist a fost în 1992, în revista Contrapunct. Cele mai importante scrieri ale sale sunt: Cerul văzut prin lentiăl, Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării, Politice, și  Omul recent. Din 2000 este membru al colegiului de conducere al CNSAS, iar între anii 2005 și 2012 a deținut funcția de președinte al Institutului Cultural Român.


Matei Vișniec a scris poezie încă din copilărie, a debutat în revista Luceafărul în 1972 şi apoi în volum în 1980. A studiat filosofia la Bucureşti, a devenit membru fondator al Cenaclului de luni, s-a remarcat ca dramaturg chiar şi când piesele îi erau interzise. A crezut în rezistenţa culturală, în forţa cuvântului, în capacitatea literaturii de a capta mai bine decât orice altă disciplină contradicţiile din noi şi din lumea în care trăim. Din 1987 trăieşte la Paris şi scrie teatru în franceză. De atunci numele său s-a aflat pe afişe în peste 30 de ţări. Din 1990 lucrează ca jurnalist la Radio France Internationale. În Franţa piesele sale sunt editate la Actes-Sud Papiers, Lansman, L’Harmattan, Espace d’un Instant. Între două ţări, între două culturi, între limba română şi cea franceză, Matei Vişniec circulă, trece de la un gen literar la altul, caută şi experimentează cuvântul sub semnul unui ideal care ţine de sens şi de irepetabilitate.


Mircea Cărtărescu este poet, prozator, critic literar și publicist. A debutat ca poet, publicând câteva volume de versuri. Treptat, s-a dedicat aproape exclusiv prozei. Povestirilor din Nostalgia le-au urmat romanul Travesti şi apoi trilogia Orbitor. Ultimele sale cărți publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine au fost best-seller.


Stelian Tănase este scriitor, eseist, istoric, politolog, publicist, scenarist, regizor și analist politic. A absolvit Facultatea de Filosofie din Bucuresti in 1977, si este doctor in sociologie politica, 1996. Preda stiinte politice la Universitatea Bucuresti. A debutat ca romancier in 1982 cu Luxul melancoliei (Cartea Romaneasca, reeditat 1993). Intre 1983 si 1989 i s-a interzis publicarea altor două romane.


Lucian Boia este istoric și profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului şi la istoria Franţei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.


Gabriel Liiceanu este filosof, interpret, eseist și scriitor. Discipol al filosofului Constantin Noica, figură marcantă a Școlii de la Păltiniș, s-a făcut remarcat în perioada comunistă ca interpret al filosofului german Martin Heidegger. Din 1990 este directorul Editurii Humanitas.


Nicolae Manolescu este un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. Ambasador al României la UNESCO și președintele Uniunii Scriitorilor din România. Una dintre cărțile sale fundamentale este Istoria critică a literaturii române. Este, de asemenea, directorul revistei România literară.


Emil Constantinescu este politician și om de știință.  A fost rectorul Universității din București între 1992 și 1996. A fost președinte al României între anii 1996 și 2000; din 1996 este cadru didactic al Facultății de Geologie a Universității din București.


Solomon Marcus este matematician și membru titular al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației.


Nae Ionescu a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din București, ale cărei cursuri le încheie în 1912, cu o licență în filosofie. Acesta a inițiat Trăirismul, un curent al filosofiei românești interbelic.


Eugen Ionescu a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității din București și a obținut o licență în limba franceză în 1934. A fost scriitor, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze.


Emil Cioran a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Unversității din București unde i-a cunoscut pe Eugen Ionescu și Mircea Eliade. A studiat lucrările lui Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer și Friedrich Nietzsche.


Nichita Stănescu  fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.


Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago.


Grigore Constantin Moisil  a fost un matematician român, considerat părintele informaticii românești cu invenția de circuite electronice tristabile.


Alexandru Graur a fost un lingvist și savant român de origine evreiască.  Între anii 1954-1956 a fost decan al Facultății de Filologie, iar între 1955-1974 este director al Editurii Academiei.


George Călinescu a fost critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu.


Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română în special ca inițiator al romanului modern.


Octav Onicescu a fost matematician român, întemeietor al școlii românești de teoria probabilităților.


Vasile Pârvan a fost istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru al Academiei Române, a studiat la Bucureşti sub îndrumarea profesorilor Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul și a fost profesor al Universităţii din Bucureşti, având un rol deosebit în crearea şcolii româneşti de arheologie.


Eugen Lovinescu a fost critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg,romancier și nuvelist român.


George Bacovia  a fost un scriitor român reprezentant al școlii simbolismului literar francez.


Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român și este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea.


Spiru C. Haret a fost un matematician român, astronom, pedagog, reformator al învățământului românesc, ministru (Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice), academician. De asemenea, a predat la Universitatea din București, la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica rațională.


Vasile Alexandrescu Urechia a fost profesor al Universităţii din Bucureşti, iar mai înainte al Universităţii din Iaşi. Scriitor, istoric şi om politic român. A scris o „Istorie a Şcoalelor” în patru volume, o “Istorie a Românilor” în 14 volume. Este membru fondator al Academiei Române.


Facebook Iconfacebook like buttonTwitter Icontwitter follow button
romaniaEnglish